user preferences

“Desfiinţarea” Black Bloc?

category internaţional | the left | opinion/analysis author Monday June 04, 2012 05:27author by Workers Solidarity Movement - WSM Report this post to the editors

Deşi termenul de Black Bloc circulă de câţiva ani, el nu a fost luat în seamă decât după demonstraţiile de la Seattle. Dar după 2 ani de Black Block-uri la toate summit-urile majore, şi-a atins ţelurile tactica Black Block-ului? Care este rolul anarhiştilor în mişcarea antiglobalizare? Şi este el relevant într-un fel?

Workers Solidarity Movement
01-05-2002
blackbloc.jpg

Cele mai importante summit-uri din ultimii 4 ani-seattle, praga, quebec şi genova-au fost toate diferite şi la fel a fost şi black block-ul la fiecare din ele.protestul De la seattle,deşi a implicat mai puţini oameni decât la protestele care l-au urmat, a fost totuşi cel mai eficient. Pentru că organizatorii şi poliţia nu au fost pregătiţi pentru un astfel de protest, desfăşurat pentru prima oară în acest mod,iar protestatarii au fost capabili să blocheze accesul la summit în cea mai mare parte a zilei,provocând astfel mari întârzieri. Black block-ul a jucat un rol relativ mic în blocadă,dar mass-media s-a concentrat cel mai mult asupra lui.cele 2 tipuri de acţiune-blocada şi distrugerea de bunuri şi proprietăţi-au scos la iveală un nou mod de protest,un protest mai vizibil,ilegal,preocupat să obţină rezultate imediate decât să facă ceva simbolic.

După seattle, organizatorii summit-urilor au fost mai pregătiţi,ştiind că aveau să se confrunte cu proteste, astfel că fiecare summit a avut un nivel de securitate din ce în ce mai mare. La praga,toate intrările la summit au fost păzite de poliţişti,astfel că a fost imposibil pentru protestatari să realizeze o blocadă eficientă.diferitele Secţiuni ale protestului au avut reacţii diferite. Un grup,pinks (roz), a mărşă-luit în jurul centrului de conferinţe şi nu a încercat să pătrundă în interiorul perimetrului(deşi a făcut-o când a descoperit o zonă nepăzită). Yellows(galben) era condus de ya basta şi a hotărât să recurgă la acţiuni simbolice. Încercarea lor de a trece pur şi simplu prin cordonul de poliţie era sortită eşecului de la început, dar au dorit să arate că doreau ceva mai mult decât proteste pasive. Al treilea bloc,blue block (albastru) a fost adeptul acţiunii directe, încercând să străpungă cordoanele pentru a ajunge la summit sau cel puţin la staţia de metrou pe unde erau aduşi participanţii la summit, blocându-i în centrul de conferinţe. În voinţa lor de a distruge proprietăţi şi de a se confrunta cu poliţia,acest grup s-a considerat un black block. În quebec nivelul de securitate a crescut din nou şi din nou situaţia s-a schimbat. Ridicarea gardului de protecţie din jurul perimetrului conferinţei şi raziile în squaturi în zilele premergătoare conferinţei au ridicat miza. Ca şi la praga,protestatarii au împărţit zona de protest în diferite secţiuni, astfel încât fiecare să fie capabil să-şi aleagă nivelul de ilegalitate şi confruntare care să-i convină. Aici, la fel ca la seattle, s-a constituit un black block separat care, spre deosebire de seattle, a ales să se concentreze asupra atacării summit-ului, confruntărilor cu poliţia şi încercărilor de a pătrunde dincolo de gardul perimetrului. Mai recent, protestele de la genova, cel puţin în ziua acţiunii directe, au acţionat înţelegând faptul că diferite tactici vor fi folosite de grupuri diferite în zone diferite. Deşi coordonarea acţiunilor a reprezentat un punct slab, problema cea mai mare cu care s-au confruntat protestatarii a fost prezenţa masivă şi activă a poliţiei. Deşi perimetrul conferinţei a fost înconjurat de un gard masiv, poliţiştii au atacat protestatarii care se îndreptau spre summit,împiedicând unele grupuri să se apropie de gardul perimetrului. Black block-ul, care a încercat să pătrundă la summit,a sfârşit prin a distruge bănci şi magazine din genova.

Cu fiecare summit, cu creşterea securităţii, condiţiile care au făcut seattle-ul posibil se îndepărtează tot mai mult. În seattle a fost posibil ca un număr destul de mare de oameni să participe la acţiuni, care nu au fost neapărat ilegale sau confrontaţionale (nu mai mult decât acţiuni reclaim the streets sau critical mass) şi totuşi şi-au atins scopul prin închiderea summit-ului. Acum, că baricadele au dispărut, protestatarii se văd puşi în faţa a două alternative: întoarcerea la protestele paşnice, simbolice, care nu au nici un efect (direct) sau protestele ilegale şi bine plănuite, care pot fi eficiente (de fiecare dată când securitatea unui summit e crescută,la fel este şi ilegalitatea şi plănuirea acţiunilor pentru a sparge această securitate). Cu această problemă persistă şi semnul întrebării asupra black block-ului. Este dificil de definit chiar ce este un black block şi singur ce rol a jucat el în protestele de la summit-uri. El ar fi putut apare ca un grup pur anarhist (pe care mulţi anarhişti îl ocolesc totuşi), dar nu este un grup permanent, ci unul care se formează în timpul protestelor.a Fi într-un black block înseamnă să fi gata să încalci legea, să distrugi proprietăţi, să te lupţi cu poliţia pentru a atinge scopurile protestului. Astfel, mulţi care nu sunt anarhişti intră într-un black block (de altfel, la genoa,un grup maoist s-a găsit într-unul din ele).

Dorinţa black block-urilor de a distruge proprietăţi este poate ceea ce le diferenţiază de ceilalţi protestatari,dar există disensiuni şi în interiorul blocului despre ceea ce el ar trebui să fie.pe De o parte sunt cei care sunt gata să folosească violenţa pentru un scop anume,să doboare un gard sau o baricadă,să străpungă rândurile poliţiei şi astfel să poată întrerupe un summit.pe De altă parte sunt cei care consideră ca opoziţia faţă de capitalismul global înseamnă opoziţia faţă de toate manifestările sale iar aceasta presupune atacarea poliţiştilor,a maşinilor şi a magazinelor oricând este posibil.cei Mai mulţi sunt poate la mijloc,neavând nici o problemă cu atacarea băncilor şi a magazinelor,dar se întrea-bă câteodată dacă aceasta se face pentru un scop mai important sau gândesc că oamenii ar trebui să-şi aleagă cu mai multă grijă ţintele.

Creşterea continuă a securităţii summit-urilor va afecta în mod special black block.am Văzut la genoa că poliţia e gata să împiedice grupuri mari,amorfe ca black block de a se apropia de un summit. Astfel,adăugându-se variantelor cu proteste paşnice,simbolice sau celor bine planificate şi ilegale,anar-hiştii mai au posibilitatea de a intra într-un black block,care nu poate face mai mult decât să atace bănci şi magazine.

celule revoluŢionare?

Există deja o tradiţie activistă de a duce acţiuni dintr-o poziţie underground.incendierile Proprietăţilor corporate nu sunt făcute cunoscute înainte,la fel cum se întâmplă şi cu acţiunile duse de animal liberation front.dacă Discreţia şi secretul sunt preţul pentru acţiuni eficiente,atunci mulţi sunt gata să plătească acest preţ.dar Merită? ce a făcut blocada de la seattle eficientă? la prima vedere seattle şi celelalte acţiuni de la summit-uri au fost importante pentru că au folosit acţiunea directă. Protestatarii nu s-au limitat numai la acţiuni politicoase pe lângă politicieni şi nici la marşuri politi-coase pe rute dinainte stabilite,ei şi-au propus să oprească ei înşişi summit-urile.dar A opri un summit nu este un scop în sine.nimeni Nu crede că oprind omc sau g8 de a ţine astfel de întâlniri le va împie-dica să opereze în continuare.nimic Din ce se petrece la astfel de summit-uri nu se poate desfăşura altfel.

Summit-urile sunt chiar ele evenimente simbolice,cei bogaţi putând aici să-şi arate autoritatea, să-şi legalizeze şi să facă publice instituţiile lor, să reafirme credinţa că modul lor de a conduce lumea este cel mai bun şi singurul.acest Lucru înseamnă că şi protestele împotriva summit-urilor sunt acţiuni simbolice,neţinând seama şi cât de eficiente sunt.nici Ele nu pot schimba lumea,la fel cum nu o pot face summit-urile.dar Ele demonsrează o alternativă,ne arată că nu trebuie să-i laşi pe alţii să ia decizii pentru tine,că grupuri mari de oameni se pot aduna şi organiza şi că acţiunea directă şi democraţia directă sunt posibile.acesta E lucrul care contează în aceste summit-uri şi trebuie să ni-l amintim când plănuim cum ne vom comporta la viitoarele summit-uri.participarea Democratică în masă nu e o tactică care trebuie adoptată sau respinsă-este cel mai important lucru în aceste proteste.acesta E lucrul greşit, pentru a da un exemplu, cu planurile care au circulat pentru stoparea summit-ului g8 din alberta.este Bine să se sugereze ca grupuri de anarhişti să trăiască în pădure,în luna dinaintea summit-ului,punând la cale diverse planuri de sabotaj,unele dintre ele putând da rezultate.dar Pentru ce?care e posibilul câştig de la un mic grup de oameni,care adopta o tactică ce,prin natura ei,exclude majoritatea oame-nilor?nu va opri luarea unor decizii de către g8,căci acele decizii vor fi luate,chiar şi altundeva dacă nu acolo.Şi Nu va fi obţinută nici o victorie în „relaţiile cu publicul”,ea fiind obţinută atunci când g8 a hotărât ca întâlnirea să aibă loc într-un loc aşa de izolat.

Acelaşi argument poate fi dat când summit-urile au loc în locaţii mai accesibile,înconjurate cu garduri,maşini blindate şi poliţişti,decât înconjurate cu mile de sălbăticiune.prin Adoptarea unor astfel de măsuri de securitate,omc/fmi/g8/banca mondială admit că au pierdut o parte însemnată din suportul popular.summit-urile Nu mai funcţionează ca nişte conferinţe de presă de auto-felicitare,când sunt ţinute în zone militarizate,chiar şi oameni care susţin bm/g8 întrebându-se care e scopul acestor summit-uri.aşadar Trebuie să ne întrebăm ce câstigăm prin întreruperea lor,având în vedere şi tacticile care sunt necesare pentru a face un astfel de lucru.

Deoarece celulele revoluţionare şi societăţile secrete sunt demult parte a tradiţiei revolu-ţionare,ele sunt încă problematice pentru anarhişti.în Timp ce leniniştii şi autoritarienii de toate felurile nu sunt deranjaţi ca deciziile să fie luate de o minoritate elitistă,un aspect important al anarhismului îl reprezintă faptul că deciziile trebuie luate de cei care sunt afectate de ele.acest Mod democratic de control este eliminat dacă acea mişcare,sau latura ei anarhistă,intră în underground,astfel că vom avea multe grupuri mici care vor lua decizii care cred că sunt în interesul tuturor,în loc ca toţi să aibă posibi-litatea de a lua singuri deciziile.ar Fi dezastruos pentru anarhism pe termen lung acest lucru.din Nou leniniştii cred că este posibil ca un mic grup de oameni să preia controlul şi să creeze o societate mai bună,dar nu e aşa simplu pentru noi.anarhismul Trebuie să fie creaţia liberă şi conştientă a majorităţii oamenilor într-o societate,astfel încât mulţi oameni trebuie convinşi că acest lucru e o idee bună şi posibilă.această Muncă este aproape imposibilă dacă nu ne putem arăta faţa în public,dacă la fiecare demonstraţie anarhiştii se ascund în mulţime.media Burgheză va fi întotdeauna bucuroasă să descrie anarhismul ca violenţă iraţională,iar dacă noi nu vom arăta şi latura pozitivă a anarhismului,nimeni n-o va face.

Asta nu înseamnă că trebuie să devenim pacifişti sau că trebuie să evităm violenţa şi distrugerea de proprietăţi înainte/în timpul revoluţiei.ar Mai putea atunci exista încă cazuri unde violenţa este necesară-de exemplu,lupta împotriva fascismului.dar Este şi un preţ de plătit datorită unor astfel de acţiuni şi,prea des,pare ignorat.decizia Asupra cărei tactici trebuie adoptată nu se face pentru ceea ce e bun pentru a promova anarhismul,ci pentru că e incitant să te maschezi şi să spargi lucruri,pe când e plictisitor a încerca să convingi oameni.dacă Black block-urile vor continua să existe la protestele summit-urilor,vor exista pentru că oamenii,cântărind argumentele pro şi contra,au decis că aceasta este cea mai bună tactică sau pentru că oamenilor le place să poarte măşti de gaze şi bandane?

Desigur,mai există un motiv pentru black block.la Fel cum este folosită violenţa/distrugerile ca un mijloc pentru atingerea unui scop,pentru străpungerea liniilor de poliţişti şi închiderea summit-ului, tot aşa există şi argumentul că distrugerea proprietăţii corporate(sau a celei private) reprezintă un scop în sine.(deşi Pot apărea şi alte obiective-sunt sigur că oraşele,din ce în ce mai multe,refuză găzduirea summit-urilor datorită distrugerilor la care se aşteaptă.pot Izola centrele de conferinţă,dar nu pot baricada chiar fiecare afacere,magazin din oraş.)cum Poate fi în regulă a ataca o întâlnire a băncii mondiale,dar nu şi o bancă normală?sunt amândouă elemente ale aceluiaşi sistem,care operează la scări diferite.cum Poate fi bine a ataca un summit care promovează firmele care folosesc oamenii ca nişte sclavi, şi greşit a ataca astfel de firme?sau atacarea unui magazin care comercializează produsele unor astfel de firme?sau care vând mâncarea produsă tot în astfel de condiţii oribile?

Desigur,este şi un adevăr în aceste argumente.bineînţeles Că distrugerea unui mcdonald’s nu va opri capitalismul global la fel cum nu o va face şi împiedicarea unui summit.nu Putem accepta faptul că distrugerea de proprietăţi este la fel cu rănirea oamenilor-de fapt,este o reflectare destul de tristă a societăţii din zilele noastre că aceste două lucruri sunt puse pe picior de egalitateaşa că de ce să ne certăm pe un astfel de lucru?dacă o companie susţine sau participă la opresiunea oamenilor de azi,ce e rău în a-i sparge geamurile?de ce să vărsăm lacrimi pentru nike?

Pe de altă parte,ce obţinem făcând astfel de lucruri?geamurile sparte nu vor afecta profitul companiilor multinaţionale,mai ales dacă pasează costurile către altcineva.de Asemenea,nimeni nu va fi convins de geamurile sparte.dacă Un astfel de lucru se întâmplă la sfârşitul unei campanii îndelun-gate, oamenii poate că vor înţelege de ce un anume magazin a fost atacat,dar altfel,va fi văzut ca un lucru complet ilogic.(şi În genoa,cel puţin,unele acţiuni au fost aşa).aşa Că ne reîntoarcem la între-barea de bază-tactica pe care o alegem se bazează pe faptul că dorim o societate anarhistă?sau scoatem doar aburi pe nas?

Nu e chiar aşa de simplu,pentru că există motive să scoatem acei aburi.există Atât de multe restricţii asupra vieţii într-o societate capitalistă încât merită să-ţi asumi şansa şi să încerci să elimini aceste restricţii.a Fi un activist anarhist nu înseamnă să participi fără încetare la întâlniri sau să vinzi ziare anarhiste.înseamnă Să încercăm să ne obţinem libertatea atunci când putem şi dacă o demonstraţie va putea fi transformată într-o petrecere atunci e grozav.dar O demonstraţie nu va schimba societatea şi,indiferent cât de reuşită e petrecerea sau de destructivă răscoala,atâta timp cât capitalismul va continua să existe,victoriile noastre nu vor fi decât temporare.astfel Că trebuie să fim cumpătaţi,asigu-rându-ne că o victorie pe termen scurt nu va face ca obiectivul nostru să devină mai greu de obţinut. Luptăm pentru toată lumea şi nu doar pentru o săptămână.

Poate că cea mai mare provocare cu care se confruntă mişcarea antiglobalizare este înţelegerea faptului că prima rundă s-a încheiat şi noi am învins.summit-urile Nu vor mai fi niciodată la fel-în loc de expuneri libere ale puterii şi încrederii,în marile oraşe ale vestului,bm/g8/fmi/omc vor trebui să se întâlnească în sălbăticiile canadei,sau în state represive cum este quatar.au Fost obligaţi să se apere,ei fiind cei care trebuie să-şi justifice existenţa şi vor trebui să o facă din spatele baricadelor şi a poliţiştilor.

Cu retragerea lor,noi am câştigat încredere.lumea Este plină de reţele de activişti,care schimbă informaţii şi muncesc împreună la un nivel puţin visat acum câţiva ani.iar Aceste reţele s-au constituit democratic,de jos în sus.delegaţii şi conferinţele,de care puţin ştiau în urmă cu câţiva ani, sunt un lucru comun acum.numeroase Noi grupuri se organizează acum fără lideri,şi tot mai mulţi oameni se întreabă dacă avem nevoie într-adevăr de conducători,chiar dacă aceştia se intitulează capitalişti, comunişti sau socialişti.

Dar lucrurile nu vor mai continua la fel pentru multă vreme.nu Putem folosi aceleaşi tactici împotriva aceloraşi ţinte şi să fim mereu învingători.aşa Că ce se va schimba?până acum mişcarea a fost deschisă,democratică şi s-a folosit acţiunea directă paşnică mai ales.după Cum aceste tactici se vor dovedi tot mai puţin de succes vor trebui făcute schimbări.pentru A evita infiltrarea poliţiei,mulţi vor cere formarea unor mici grupuri de lideri,care vor hotărâ cum vor fi conduse demonstraţiile,decât să existe discuţii deschise.alţii Vor prefera să se retragă direct din discuţii şi să pună în aplicare propriile acţiuni.dacă Aceste tendinţe vor prinde,atunci majoritatea demonstranţilor vor fi reduşi la calitatea de participanţi pasivi,excluşi de la luarea deciziilor importante,vor fi „soldaţi” în armata altcuiva.

Alternativa este schimbarea ţintelor.în Loc de concentrarea asupra summit-urilor majore trebuie duse acţiuni mai mici împotriva unei game largi de ţinte.instalaţii Militare,corporaţii,centre de detenţie pentru refugiaţi şi lista poate continua.împotriva Tuturor acestor instituţii trebuie luptat şi nu se poate ca toate să aibă acelaşi nivel de securitate ca summit-urile,ceea ce înseamnă că nu trebuie să recurgem la tactici nedemocratice pentru a le doborâ.dar Despre acţiunile mari,spectaculoase?acestea vor avea loc tot în marile oraşe.tacticile De la seattle sau j18 încă pot funcţiona bine dacă nu trebuie să trecem de baricade serioase,ceea ce înseamnă că oamenii pot fi implicaţi,şi implicaţi în luarea deciziilor nu în urmarea unor ordine,cu un minim de pregătire şi experienţă.

Ca anarhişti,trebuie să ne reamintim de ce suntem implicaţi în aceste chestiuni de la început. Trebuie să îmbunătăţim situaţia imediat,obţinând victoriile pe care le putem obţine oricând.acesta E un motiv pentru care punem accentul pe acţiunea directă,deoarece ar trebui să aibă efecte pozitive imediat. Dar suntem implicaţi şi pentru un scop mai mare,acela de a crea o societate anarhistă.asta Înseamnă să convingem oamenii că anarhismul este posibil,nu numai prin argumente,ci şi arătându-le că modul anarhist de luare a deciziilor poate funcţiona şi că ei pot lua decizii fără a se baza pe experţi sau şi profesionişti care să gândească pentru ei.astfel,trebuie Să ne amintim importanţa faptului că trebuie să facem campaniile accesibile şi să le menţinem democratice.aceasta Nu e o situaţie revoluţionară,iar cei mai mulţi oameni,care protestează alături de noi,nu sunt încă gata să trăiască în squat-uri sau să participe la întâlniri.aşa Că trebuie să avem grijă ca acest lucru să nu-i împiedice pe oameni în a avea ceva de spus în campaniile noastre,că nu ridicăm bariere,care duc în final la crearea unei autorităţi neoficiale,la fel de rea ca şi cea leninistă,oficială.iar Aceasta înseamnă să continuăm lupta pentru acel fel de campanii şi organizaţii care implică oamenii,decât să ne lăsăm împinşi într-un ghetou.

workers solidarity movement


01-05-2002

Română: Volkmar, IASR

Related Link: http://www.wsm.ie

This page has not been translated into Polski yet.

This page can be viewed in
English Italiano Deutsch
© 2005-2024 Anarkismo.net. Unless otherwise stated by the author, all content is free for non-commercial reuse, reprint, and rebroadcast, on the net and elsewhere. Opinions are those of the contributors and are not necessarily endorsed by Anarkismo.net. [ Disclaimer | Privacy ]