user preferences

New Events

Internaţional

no event posted in the last week

Desfiinţarea Black Bloc?

category internaţional | the left | opinion/analysis author Monday June 04, 2012 05:27author by Workers Solidarity Movement - WSM Report this post to the editors

Deşi termenul de Black Bloc circulă de cţiva ani, el nu a fost luat n seamă dect după demonstraţiile de la Seattle. Dar după 2 ani de Black Block-uri la toate summit-urile majore, şi-a atins ţelurile tactica Black Block-ului? Care este rolul anarhiştilor n mişcarea antiglobalizare? Şi este el relevant ntr-un fel?

Workers Solidarity Movement
01-05-2002
blackbloc.jpg

Cele mai importante summit-uri din ultimii 4 ani-seattle, praga, quebec şi genova-au fost toate diferite şi la fel a fost şi black block-ul la fiecare din ele.protestul De la seattle,deşi a implicat mai puţini oameni dect la protestele care l-au urmat, a fost totuşi cel mai eficient. Pentru că organizatorii şi poliţia nu au fost pregătiţi pentru un astfel de protest, desfăşurat pentru prima oară n acest mod,iar protestatarii au fost capabili să blocheze accesul la summit n cea mai mare parte a zilei,provocnd astfel mari ntrzieri. Black block-ul a jucat un rol relativ mic n blocadă,dar mass-media s-a concentrat cel mai mult asupra lui.cele 2 tipuri de acţiune-blocada şi distrugerea de bunuri şi proprietăţi-au scos la iveală un nou mod de protest,un protest mai vizibil,ilegal,preocupat să obţină rezultate imediate dect să facă ceva simbolic.

După seattle, organizatorii summit-urilor au fost mai pregătiţi,ştiind că aveau să se confrunte cu proteste, astfel că fiecare summit a avut un nivel de securitate din ce n ce mai mare. La praga,toate intrările la summit au fost păzite de poliţişti,astfel că a fost imposibil pentru protestatari să realizeze o blocadă eficientă.diferitele Secţiuni ale protestului au avut reacţii diferite. Un grup,pinks (roz), a mărşă-luit n jurul centrului de conferinţe şi nu a ncercat să pătrundă n interiorul perimetrului(deşi a făcut-o cnd a descoperit o zonă nepăzită). Yellows(galben) era condus de ya basta şi a hotărt să recurgă la acţiuni simbolice. ncercarea lor de a trece pur şi simplu prin cordonul de poliţie era sortită eşecului de la nceput, dar au dorit să arate că doreau ceva mai mult dect proteste pasive. Al treilea bloc,blue block (albastru) a fost adeptul acţiunii directe, ncercnd să străpungă cordoanele pentru a ajunge la summit sau cel puţin la staţia de metrou pe unde erau aduşi participanţii la summit, blocndu-i n centrul de conferinţe. n voinţa lor de a distruge proprietăţi şi de a se confrunta cu poliţia,acest grup s-a considerat un black block. n quebec nivelul de securitate a crescut din nou şi din nou situaţia s-a schimbat. Ridicarea gardului de protecţie din jurul perimetrului conferinţei şi raziile n squaturi n zilele premergătoare conferinţei au ridicat miza. Ca şi la praga,protestatarii au mpărţit zona de protest n diferite secţiuni, astfel nct fiecare să fie capabil să-şi aleagă nivelul de ilegalitate şi confruntare care să-i convină. Aici, la fel ca la seattle, s-a constituit un black block separat care, spre deosebire de seattle, a ales să se concentreze asupra atacării summit-ului, confruntărilor cu poliţia şi ncercărilor de a pătrunde dincolo de gardul perimetrului. Mai recent, protestele de la genova, cel puţin n ziua acţiunii directe, au acţionat nţelegnd faptul că diferite tactici vor fi folosite de grupuri diferite n zone diferite. Deşi coordonarea acţiunilor a reprezentat un punct slab, problema cea mai mare cu care s-au confruntat protestatarii a fost prezenţa masivă şi activă a poliţiei. Deşi perimetrul conferinţei a fost nconjurat de un gard masiv, poliţiştii au atacat protestatarii care se ndreptau spre summit,mpiedicnd unele grupuri să se apropie de gardul perimetrului. Black block-ul, care a ncercat să pătrundă la summit,a sfrşit prin a distruge bănci şi magazine din genova.

Cu fiecare summit, cu creşterea securităţii, condiţiile care au făcut seattle-ul posibil se ndepărtează tot mai mult. n seattle a fost posibil ca un număr destul de mare de oameni să participe la acţiuni, care nu au fost neapărat ilegale sau confrontaţionale (nu mai mult dect acţiuni reclaim the streets sau critical mass) şi totuşi şi-au atins scopul prin nchiderea summit-ului. Acum, că baricadele au dispărut, protestatarii se văd puşi n faţa a două alternative: ntoarcerea la protestele paşnice, simbolice, care nu au nici un efect (direct) sau protestele ilegale şi bine plănuite, care pot fi eficiente (de fiecare dată cnd securitatea unui summit e crescută,la fel este şi ilegalitatea şi plănuirea acţiunilor pentru a sparge această securitate). Cu această problemă persistă şi semnul ntrebării asupra black block-ului. Este dificil de definit chiar ce este un black block şi singur ce rol a jucat el n protestele de la summit-uri. El ar fi putut apare ca un grup pur anarhist (pe care mulţi anarhişti l ocolesc totuşi), dar nu este un grup permanent, ci unul care se formează n timpul protestelor.a Fi ntr-un black block nseamnă să fi gata să ncalci legea, să distrugi proprietăţi, să te lupţi cu poliţia pentru a atinge scopurile protestului. Astfel, mulţi care nu sunt anarhişti intră ntr-un black block (de altfel, la genoa,un grup maoist s-a găsit ntr-unul din ele).

Dorinţa black block-urilor de a distruge proprietăţi este poate ceea ce le diferenţiază de ceilalţi protestatari,dar există disensiuni şi n interiorul blocului despre ceea ce el ar trebui să fie.pe De o parte sunt cei care sunt gata să folosească violenţa pentru un scop anume,să doboare un gard sau o baricadă,să străpungă rndurile poliţiei şi astfel să poată ntrerupe un summit.pe De altă parte sunt cei care consideră ca opoziţia faţă de capitalismul global nseamnă opoziţia faţă de toate manifestările sale iar aceasta presupune atacarea poliţiştilor,a maşinilor şi a magazinelor oricnd este posibil.cei Mai mulţi sunt poate la mijloc,neavnd nici o problemă cu atacarea băncilor şi a magazinelor,dar se ntrea-bă cteodată dacă aceasta se face pentru un scop mai important sau gndesc că oamenii ar trebui să-şi aleagă cu mai multă grijă ţintele.

Creşterea continuă a securităţii summit-urilor va afecta n mod special black block.am Văzut la genoa că poliţia e gata să mpiedice grupuri mari,amorfe ca black block de a se apropia de un summit. Astfel,adăugndu-se variantelor cu proteste paşnice,simbolice sau celor bine planificate şi ilegale,anar-hiştii mai au posibilitatea de a intra ntr-un black block,care nu poate face mai mult dect să atace bănci şi magazine.

celule revoluŢionare?

Există deja o tradiţie activistă de a duce acţiuni dintr-o poziţie underground.incendierile Proprietăţilor corporate nu sunt făcute cunoscute nainte,la fel cum se ntmplă şi cu acţiunile duse de animal liberation front.dacă Discreţia şi secretul sunt preţul pentru acţiuni eficiente,atunci mulţi sunt gata să plătească acest preţ.dar Merită? ce a făcut blocada de la seattle eficientă? la prima vedere seattle şi celelalte acţiuni de la summit-uri au fost importante pentru că au folosit acţiunea directă. Protestatarii nu s-au limitat numai la acţiuni politicoase pe lngă politicieni şi nici la marşuri politi-coase pe rute dinainte stabilite,ei şi-au propus să oprească ei nşişi summit-urile.dar A opri un summit nu este un scop n sine.nimeni Nu crede că oprind omc sau g8 de a ţine astfel de ntlniri le va mpie-dica să opereze n continuare.nimic Din ce se petrece la astfel de summit-uri nu se poate desfăşura altfel.

Summit-urile sunt chiar ele evenimente simbolice,cei bogaţi putnd aici să-şi arate autoritatea, să-şi legalizeze şi să facă publice instituţiile lor, să reafirme credinţa că modul lor de a conduce lumea este cel mai bun şi singurul.acest Lucru nseamnă că şi protestele mpotriva summit-urilor sunt acţiuni simbolice,neţinnd seama şi ct de eficiente sunt.nici Ele nu pot schimba lumea,la fel cum nu o pot face summit-urile.dar Ele demonsrează o alternativă,ne arată că nu trebuie să-i laşi pe alţii să ia decizii pentru tine,că grupuri mari de oameni se pot aduna şi organiza şi că acţiunea directă şi democraţia directă sunt posibile.acesta E lucrul care contează n aceste summit-uri şi trebuie să ni-l amintim cnd plănuim cum ne vom comporta la viitoarele summit-uri.participarea Democratică n masă nu e o tactică care trebuie adoptată sau respinsă-este cel mai important lucru n aceste proteste.acesta E lucrul greşit, pentru a da un exemplu, cu planurile care au circulat pentru stoparea summit-ului g8 din alberta.este Bine să se sugereze ca grupuri de anarhişti să trăiască n pădure,n luna dinaintea summit-ului,punnd la cale diverse planuri de sabotaj,unele dintre ele putnd da rezultate.dar Pentru ce?care e posibilul cştig de la un mic grup de oameni,care adopta o tactică ce,prin natura ei,exclude majoritatea oame-nilor?nu va opri luarea unor decizii de către g8,căci acele decizii vor fi luate,chiar şi altundeva dacă nu acolo.Şi Nu va fi obţinută nici o victorie n relaţiile cu publicul,ea fiind obţinută atunci cnd g8 a hotărt ca ntlnirea să aibă loc ntr-un loc aşa de izolat.

Acelaşi argument poate fi dat cnd summit-urile au loc n locaţii mai accesibile,nconjurate cu garduri,maşini blindate şi poliţişti,dect nconjurate cu mile de sălbăticiune.prin Adoptarea unor astfel de măsuri de securitate,omc/fmi/g8/banca mondială admit că au pierdut o parte nsemnată din suportul popular.summit-urile Nu mai funcţionează ca nişte conferinţe de presă de auto-felicitare,cnd sunt ţinute n zone militarizate,chiar şi oameni care susţin bm/g8 ntrebndu-se care e scopul acestor summit-uri.aşadar Trebuie să ne ntrebăm ce cstigăm prin ntreruperea lor,avnd n vedere şi tacticile care sunt necesare pentru a face un astfel de lucru.

Deoarece celulele revoluţionare şi societăţile secrete sunt demult parte a tradiţiei revolu-ţionare,ele sunt ncă problematice pentru anarhişti.n Timp ce leniniştii şi autoritarienii de toate felurile nu sunt deranjaţi ca deciziile să fie luate de o minoritate elitistă,un aspect important al anarhismului l reprezintă faptul că deciziile trebuie luate de cei care sunt afectate de ele.acest Mod democratic de control este eliminat dacă acea mişcare,sau latura ei anarhistă,intră n underground,astfel că vom avea multe grupuri mici care vor lua decizii care cred că sunt n interesul tuturor,n loc ca toţi să aibă posibi-litatea de a lua singuri deciziile.ar Fi dezastruos pentru anarhism pe termen lung acest lucru.din Nou leniniştii cred că este posibil ca un mic grup de oameni să preia controlul şi să creeze o societate mai bună,dar nu e aşa simplu pentru noi.anarhismul Trebuie să fie creaţia liberă şi conştientă a majorităţii oamenilor ntr-o societate,astfel nct mulţi oameni trebuie convinşi că acest lucru e o idee bună şi posibilă.această Muncă este aproape imposibilă dacă nu ne putem arăta faţa n public,dacă la fiecare demonstraţie anarhiştii se ascund n mulţime.media Burgheză va fi ntotdeauna bucuroasă să descrie anarhismul ca violenţă iraţională,iar dacă noi nu vom arăta şi latura pozitivă a anarhismului,nimeni n-o va face.

Asta nu nseamnă că trebuie să devenim pacifişti sau că trebuie să evităm violenţa şi distrugerea de proprietăţi nainte/n timpul revoluţiei.ar Mai putea atunci exista ncă cazuri unde violenţa este necesară-de exemplu,lupta mpotriva fascismului.dar Este şi un preţ de plătit datorită unor astfel de acţiuni şi,prea des,pare ignorat.decizia Asupra cărei tactici trebuie adoptată nu se face pentru ceea ce e bun pentru a promova anarhismul,ci pentru că e incitant să te maschezi şi să spargi lucruri,pe cnd e plictisitor a ncerca să convingi oameni.dacă Black block-urile vor continua să existe la protestele summit-urilor,vor exista pentru că oamenii,cntărind argumentele pro şi contra,au decis că aceasta este cea mai bună tactică sau pentru că oamenilor le place să poarte măşti de gaze şi bandane?

Desigur,mai există un motiv pentru black block.la Fel cum este folosită violenţa/distrugerile ca un mijloc pentru atingerea unui scop,pentru străpungerea liniilor de poliţişti şi nchiderea summit-ului, tot aşa există şi argumentul că distrugerea proprietăţii corporate(sau a celei private) reprezintă un scop n sine.(deşi Pot apărea şi alte obiective-sunt sigur că oraşele,din ce n ce mai multe,refuză găzduirea summit-urilor datorită distrugerilor la care se aşteaptă.pot Izola centrele de conferinţă,dar nu pot baricada chiar fiecare afacere,magazin din oraş.)cum Poate fi n regulă a ataca o ntlnire a băncii mondiale,dar nu şi o bancă normală?sunt amndouă elemente ale aceluiaşi sistem,care operează la scări diferite.cum Poate fi bine a ataca un summit care promovează firmele care folosesc oamenii ca nişte sclavi, şi greşit a ataca astfel de firme?sau atacarea unui magazin care comercializează produsele unor astfel de firme?sau care vnd mncarea produsă tot n astfel de condiţii oribile?

Desigur,este şi un adevăr n aceste argumente.binenţeles Că distrugerea unui mcdonalds nu va opri capitalismul global la fel cum nu o va face şi mpiedicarea unui summit.nu Putem accepta faptul că distrugerea de proprietăţi este la fel cu rănirea oamenilor-de fapt,este o reflectare destul de tristă a societăţii din zilele noastre că aceste două lucruri sunt puse pe picior de egalitateaşa că de ce să ne certăm pe un astfel de lucru?dacă o companie susţine sau participă la opresiunea oamenilor de azi,ce e rău n a-i sparge geamurile?de ce să vărsăm lacrimi pentru nike?

Pe de altă parte,ce obţinem făcnd astfel de lucruri?geamurile sparte nu vor afecta profitul companiilor multinaţionale,mai ales dacă pasează costurile către altcineva.de Asemenea,nimeni nu va fi convins de geamurile sparte.dacă Un astfel de lucru se ntmplă la sfrşitul unei campanii ndelun-gate, oamenii poate că vor nţelege de ce un anume magazin a fost atacat,dar altfel,va fi văzut ca un lucru complet ilogic.(şi n genoa,cel puţin,unele acţiuni au fost aşa).aşa Că ne rentoarcem la ntre-barea de bază-tactica pe care o alegem se bazează pe faptul că dorim o societate anarhistă?sau scoatem doar aburi pe nas?

Nu e chiar aşa de simplu,pentru că există motive să scoatem acei aburi.există Att de multe restricţii asupra vieţii ntr-o societate capitalistă nct merită să-ţi asumi şansa şi să ncerci să elimini aceste restricţii.a Fi un activist anarhist nu nseamnă să participi fără ncetare la ntlniri sau să vinzi ziare anarhiste.nseamnă Să ncercăm să ne obţinem libertatea atunci cnd putem şi dacă o demonstraţie va putea fi transformată ntr-o petrecere atunci e grozav.dar O demonstraţie nu va schimba societatea şi,indiferent ct de reuşită e petrecerea sau de destructivă răscoala,atta timp ct capitalismul va continua să existe,victoriile noastre nu vor fi dect temporare.astfel Că trebuie să fim cumpătaţi,asigu-rndu-ne că o victorie pe termen scurt nu va face ca obiectivul nostru să devină mai greu de obţinut. Luptăm pentru toată lumea şi nu doar pentru o săptămnă.

Poate că cea mai mare provocare cu care se confruntă mişcarea antiglobalizare este nţelegerea faptului că prima rundă s-a ncheiat şi noi am nvins.summit-urile Nu vor mai fi niciodată la fel-n loc de expuneri libere ale puterii şi ncrederii,n marile oraşe ale vestului,bm/g8/fmi/omc vor trebui să se ntlnească n sălbăticiile canadei,sau n state represive cum este quatar.au Fost obligaţi să se apere,ei fiind cei care trebuie să-şi justifice existenţa şi vor trebui să o facă din spatele baricadelor şi a poliţiştilor.

Cu retragerea lor,noi am cştigat ncredere.lumea Este plină de reţele de activişti,care schimbă informaţii şi muncesc mpreună la un nivel puţin visat acum cţiva ani.iar Aceste reţele s-au constituit democratic,de jos n sus.delegaţii şi conferinţele,de care puţin ştiau n urmă cu cţiva ani, sunt un lucru comun acum.numeroase Noi grupuri se organizează acum fără lideri,şi tot mai mulţi oameni se ntreabă dacă avem nevoie ntr-adevăr de conducători,chiar dacă aceştia se intitulează capitalişti, comunişti sau socialişti.

Dar lucrurile nu vor mai continua la fel pentru multă vreme.nu Putem folosi aceleaşi tactici mpotriva aceloraşi ţinte şi să fim mereu nvingători.aşa Că ce se va schimba?pnă acum mişcarea a fost deschisă,democratică şi s-a folosit acţiunea directă paşnică mai ales.după Cum aceste tactici se vor dovedi tot mai puţin de succes vor trebui făcute schimbări.pentru A evita infiltrarea poliţiei,mulţi vor cere formarea unor mici grupuri de lideri,care vor hotăr cum vor fi conduse demonstraţiile,dect să existe discuţii deschise.alţii Vor prefera să se retragă direct din discuţii şi să pună n aplicare propriile acţiuni.dacă Aceste tendinţe vor prinde,atunci majoritatea demonstranţilor vor fi reduşi la calitatea de participanţi pasivi,excluşi de la luarea deciziilor importante,vor fi soldaţi n armata altcuiva.

Alternativa este schimbarea ţintelor.n Loc de concentrarea asupra summit-urilor majore trebuie duse acţiuni mai mici mpotriva unei game largi de ţinte.instalaţii Militare,corporaţii,centre de detenţie pentru refugiaţi şi lista poate continua.mpotriva Tuturor acestor instituţii trebuie luptat şi nu se poate ca toate să aibă acelaşi nivel de securitate ca summit-urile,ceea ce nseamnă că nu trebuie să recurgem la tactici nedemocratice pentru a le dobor.dar Despre acţiunile mari,spectaculoase?acestea vor avea loc tot n marile oraşe.tacticile De la seattle sau j18 ncă pot funcţiona bine dacă nu trebuie să trecem de baricade serioase,ceea ce nseamnă că oamenii pot fi implicaţi,şi implicaţi n luarea deciziilor nu n urmarea unor ordine,cu un minim de pregătire şi experienţă.

Ca anarhişti,trebuie să ne reamintim de ce suntem implicaţi n aceste chestiuni de la nceput. Trebuie să mbunătăţim situaţia imediat,obţinnd victoriile pe care le putem obţine oricnd.acesta E un motiv pentru care punem accentul pe acţiunea directă,deoarece ar trebui să aibă efecte pozitive imediat. Dar suntem implicaţi şi pentru un scop mai mare,acela de a crea o societate anarhistă.asta nseamnă să convingem oamenii că anarhismul este posibil,nu numai prin argumente,ci şi arătndu-le că modul anarhist de luare a deciziilor poate funcţiona şi că ei pot lua decizii fără a se baza pe experţi sau şi profesionişti care să gndească pentru ei.astfel,trebuie Să ne amintim importanţa faptului că trebuie să facem campaniile accesibile şi să le menţinem democratice.aceasta Nu e o situaţie revoluţionară,iar cei mai mulţi oameni,care protestează alături de noi,nu sunt ncă gata să trăiască n squat-uri sau să participe la ntlniri.aşa Că trebuie să avem grijă ca acest lucru să nu-i mpiedice pe oameni n a avea ceva de spus n campaniile noastre,că nu ridicăm bariere,care duc n final la crearea unei autorităţi neoficiale,la fel de rea ca şi cea leninistă,oficială.iar Aceasta nseamnă să continuăm lupta pentru acel fel de campanii şi organizaţii care implică oamenii,dect să ne lăsăm mpinşi ntr-un ghetou.

workers solidarity movement


01-05-2002

Romnă: Volkmar, IASR

Related Link: http://www.wsm.ie

This page has not been translated into Kreyl ayisyen yet.

This page can be viewed in
English Italiano Deutsch
Qu est passant a Catalunya?
2005-2017 Anarkismo.net. Unless otherwise stated by the author, all content is free for non-commercial reuse, reprint, and rebroadcast, on the net and elsewhere. Opinions are those of the contributors and are not necessarily endorsed by Anarkismo.net. [ Disclaimer | Privacy ]